Ce este Montessori

• Observare științifică a copilului: Metoda Montessori se bazează pe observațiile detaliate ale comportamentului și dezvoltării copiilor, permițând ajustarea activităților educative pentru a răspunde nevoilor individuale.
• Dezvoltare holistică: Montessori urmărește nu doar performanțele academice, ci și bunăstarea emoțională și socială a copilului. Aceasta include dezvoltarea abilităților de viață și a caracterului, cum ar fi independența, responsabilitatea și colaborarea.
• Motivație intrinsecă: Programul Montessori este conceput pentru a menține motivația intrinsecă pentru învățare și curiozitatea naturală a copilului. Curriculumul este adaptat pentru a stimula dorința naturală de a descoperi și învăța lucruri noi.
• Mediu pregătit: Mediul de învățare Montessori este amenajat cu grijă pentru a maximiza concentrarea copilului. Acesta include:
  • Ordine și simplitate în design.
  • Curățenie și frumusețe.
  • Mobilier adaptat pentru înălțimea copiilor.
  • Spațiu suficient pentru mișcare liberă.
• Materiale didactice specifice: Metoda Montessori utilizează materiale didactice specifice, dezvoltate de Maria Montessori, care ajută elevii să înțeleagă concepte abstracte prin manipularea obiectelor concrete. Aceste materiale susțin o abordare integrată a diferitelor discipline, facilitând învățarea practică și intuitivă, făcând loc procesului cognitiv de abstractizare .

1. Stabilitate emoțională: Copiii în această etapă sunt mai stabili emoțional, permi-țându-le să se concentreze mai bine pe învățare și explorare.
2. Creștere fizică: Torsul și membrele copiilor se lungesc, iar dinții de lapte sunt înlocuiți de cei permanenți. Aceste schimbări fizice sunt semne ale maturizării biologice.
3. Dezvoltare mentală: Modificările majore au loc în special în plan mental. Potențialul de învățare este uimitor, iar orizontul de dezvoltare cognitivă pare nelimitat. În această perioadă, copiii au o capacitate extraordinară de a absorbi informații și de a înțelege concepte complexe.
4. Independență intelectuală și socială: Maria Montessori a observat că în această perioadă copiii fac trecerea de la „ajută-mă să fac singur” la „ajută-mă să aflu, să descopăr singur”. Aceasta este perioada în care copiii dezvoltă o independență intelectuală și socială. Ei doresc să exploreze lumea din jurul lor, să înțeleagă cum funcționează lucrurile și să rezolve probleme pe cont propriu.
5. Curiozitate și explorare: Copiii sunt foarte curioși și doresc să exploreze diverse subiecte și domenii. Acesta este momentul în care pot începe să dezvolte interese și pasiuni durabile.
6. Abilități sociale: În această perioadă, copiii învață să colaboreze și să comunice eficient cu ceilalți. Dezvoltarea abilităților sociale este esențială pentru integrarea lor în grupuri și comunități mai largi.

1. Mintea conștientă și rațională

După vârsta de 6 ani, mintea absorbantă specifică primului plan de dezvoltare este înlocuită de mintea conștientă sau rațională. Copiii nu mai sunt motivați în principal de perioadele senzitive, ci de rațiune și imaginație. Ei devin interesați de ordinea ideilor și de înțelegerea conceptelor abstracte.

2. Setea de cunoaștere și curiozitatea

Aceasta este perioada „de ce-urilor”, în care copiii doresc să înțeleagă motivele din spatele fenomenelor și structurilor din jurul lor. Întrebările filosofice devin comune, iar copiii sunt dornici să exploreze cultura și comunitatea lor, fiind atrași de povești, fantezie și mister.

3. Independența intelectuală și socială

Copiii fac tranziția de la a cere ajutor pentru a face lucrurile singuri la a cere ajutor pentru a descoperi și înțelege singuri. Ei dezvoltă o independență intelectuală și socială, preferând lucrul în grupuri și colaborarea, ceea ce reflectă nevoia lor de a se integra și de a lucra în echipă.

4. Educația cosmică

Maria Montessori a recomandat educația cosmică pentru această etapă, subliniind interdependența dintre subiecte și promovând o înțelegere holistică a universului. Copiii sunt încurajați să exploreze vaste domenii de cunoaștere prin „semințele cunoașterii” și „marile povești”, stimulându-le imaginația și curiozitatea.

5. Explorarea prin proiecte

Copiii sunt implicați în proiecte mari, complexe, care necesită timp și efort susținut. Aceste activități le permit să dezvolte responsabilitatea și respectul pentru munca depusă, oferindu-le posibilitatea de a explora în profunzime subiectele care îi interesează.

6. Perioada senzitivă pentru etică și moralitate

Aceasta este o perioadă în care copiii dezvoltă un simț acut al eticii și moralității. Ei sunt preocupați de echilibrul dintre bine și rău, de reguli și justiție. Copiii observă și judecă comportamentele adulților din jurul lor, căutând modele de comportament dezirabil și dezvoltându-și propriul cod moral.

7. Dezvoltarea conștiinței civice

Copiii devin interesați de justiție și doresc să contribuie la îmbunătățirea comunității lor. Aceasta este perioada ideală pentru implicarea în proiecte de voluntariat și alte activități caritabile, care le permit să înțeleagă și să acționeze în conformitate cu valorile lor morale.

8. Seninătatea și apartenența

La finalul acestei etape, copiii ajung să se simtă senini, cu un puternic sentiment de apartenență și prețuire de sine. Ei devin capabili să judece situațiile și să analizeze contextul, ceea ce îi ajută să-și formeze personalitatea și să navigheze lumea din jurul lor cu încredere și claritate.